la-Ploiesti.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii ploiestenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Sirianul Nawaf Salameh, patronul Distileriilor Alexandrion, îl omagiază pe Constantin Brâncoveanu cu un vinars de excepție (P)

Agerpres

 

Ne îndreptăm către comuna Pleașa, județul Prahova, pe varianta spre Buzău, la ieșirea din Ploiești, lăsând în urmă DN1 și aglomerata zonă comercială de nord a orașului.

Trebuie să ajungem în inima arealului Dealu Mare, străbătut de Paralela 45, unde se află Distileriile Alexandrion, la Bucov — Pleașa, care se întind pe o suprafață de 200.000 de metri pătrați.

Aici, patronul sirian Nawaf Salameh a readus istoria în prezent, omagiindu-l pe fostul domnitor al Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, cu vinarsul autentic românesc 'Brâncoveanu XO', în semn de respect pentru cel sub a cărui domnie cultura românească a cunoscut o dezvoltare fără precedent.

Autocarul se târăște cu 20 de kilometri pe oră, prin traficul ultra-aglomerat. Intersecția cu drumul vechi de centură, nemodernizat, al orașului strangulează efectiv circulația.

Parcurgem câteva sute de metri și întâlnim un șantier care stă. Imaginea a ceea ce ar fi urmat să fie, probabil, un pasaj suprateran contrastează puternic cu peisajul. Pe stânga și pe dreapta șoselei, cu asfaltul mâncat, vezi pământ calcinat, grămezi de moloz, fier forjat contorsionat. Ne întâmpină o pădure de picioare de pod groase, înfipte răzleț pe marginea drumului, amenințător pentru trafic. Încă o dată mai înalte decât autocarul, cândva vopsite în alb, dar acum corodate de vreme, coloanele ce s-a dorit a fi fost picioare de pod, agresează privirea. Totul pare abandonat. 'Lucrarea de artă' așteaptă încă să fie terminată, pentru a fluidiza traficul în această intersecție intens circulată de autovehicule de transport greu ale companiilor din zonă.

Situații ca aceasta creează mari probleme investitorilor, oamenilor de afaceri locali, dar în egală măsură și locuitorilor orașului.

Ajungem la Distileriile Alexandrion care sărbătoresc 20 de ani de activitate în industria locală a alcoolului.

La prima vedere nu pare nimic spectaculos. Două hale mari, nu mai înalte de 20 de metri, vopsite în alb și bleu, și un sediu administrativ, în fața căruia flutură steaguri cu brandul companiei, pot fi văzute imediat la intrarea pe poarta distileriei.

Cum aveam să constat mai târziu, spectacolul începe abia după ce cobori la adâncimea de zece metri în cramă. Aici vezi șiruri lungi de butoaie cu capacitatea de sute de litri fiecare, stivuite ordonat în formă de piramidă, unde se 'odihnește' materia primă — distilatul de alcool din care vor fi obținute băuturile după maturare. 

Afacerile distileriei au început prin achiziția unui brand, în urmă cu 20 de ani, iar ulterior s-au dezvoltat pe baze proprii. A apărut o fabrică nouă, investiție derulată între anii 2008 — 2010, în valoare de 20 de milioane de euro. Au fost, de asemenea, dezvoltate dotări suplimentare legate de cramă și o distilerie de fructe și alte elemente de infrastructură, referitoare la organizarea depozitelor și a distribuției.

Începând din septembrie 2014, Distileriile Alexandrion au lansat un proiect pentru obținerea de produse tradiționale românești, prin distilatele de fructe pe care le procesează în fabrică.

Ne aflăm în secția de procesare fructe, un spațiu din beton exclusiv, unde sunt depozitate și fructele destinate prelucrării.

'În fiecare zi, aici procesăm circa 20 de tone de fructe. Mere, prune, cireșe, orice fel de fruct cu pulpă sau cu sâmbure, pentru obținerea plămezilor, care prin fermentație urmează în final să fie distilate și transformate în alcool etilic din fructe', ne explică unul dintre inginerii specialiști ai distileriei. 

Instalația de distilat, un joc de puzzle din țevi, alambicuri și recipienți este unică în România și a fost importată din Slovenia. Sistemul facilitează pregătirea plămezilor ce vor fi introduse în procesul de fermentație. Sistemul multifuncțional poate fi asamblat astfel încât poate procesa toate categoriile de fructe care există în agricultura românească.

'În sezonul de iarnă, pregătirea plămezilor pentru maturare este, de asemenea, o altă activitate care se desfășoară în acest loc. Debitul de procesare a fructelor pe această instalație este de 3.600 de kilograme masă de fruct tocat pe oră și, de regulă, lucrăm 14 ore pe zi și reușim să procesăm 18 — 20 de tone de fructe', explică inginerul care ne însoțește în facilitățile de producție.

Intru în hala rezervoarelor de fermentație. 

Aici sunt dispuși linear, pe patru rânduri, cilindri înalți de inox, cu capacitatea de 22.000 de litri fiecare. Tancurile se încarcă până la două-treimi din capacitate, pentru a avea condiții propice extragerii alcoolului din fermentația primară. Utilajele sunt provenite din Italia și Bulgaria. În procesul de fermentație nu se adaugă nici un fel de substanță chimică, fermentația este 100 la sută naturală și durează în jur de 15 — 16 zile, ne dau asigurări specialiștii Alexandrion.

La sfârșitul unui ciclu de fermentație, plămezile din tancurile de fermentație se transferă, printr-un sistem de conducte, în fierbătoare, la secția de distilare propriu-zisă. Hala de distilare este dominată de patru rezervoare de înălțimea unui vagon de cale ferată, jumătate din alamă și jumătate din inox, strălucind ca oglinda, cu scări de acces laterale. 

Terminațiile înalte, prelungite cu țevi de alambicuri, amintesc de vapoarele cu aburi și zbaturi ce străbăteau fluviul Mississippi în romanele lui Mark Twain, pe la 1850. Văd 'burțile' uriașe în care fructele macerate puse la 'fiert' vor deveni mai târziu coniac, votcă sau rachiu. Imaginea mă duce cu gândul la povestirile cu Gargantua și Pantagruel, al căror apetit era greu de stăpânit.

Aici, în hala distileriei, se prelucrează, la temperaturi controlate, plămada, din ai cărei aburi încinși picură, prin condensare, produsul primar de alcool. Tancurile sunt supravegheate de computer, care urmărește evoluția procesului tehnologic — temperatură de fierbere și presiune. În această hală automatizată operează maximum doi sau trei muncitori pe schimb. 

Ajungem în cramă. Coborâm într-un subsol la 10 metri adâncime. Spațiul subteran are o capacitate de 3.000 de butoaie în care este maturat alcoolul, care va fi pus în sticle în secția de îmbuteliere, unde suprafața de producție este de 10.000 de metri pătrați.

Crama găzduiește și o mini-expoziție cu butoaie pe post de mese, pe care sunt dispuse circular paharele speciale de coniac pentru degustare. Temperatura de aici este constantă, la 9 — 12 grade celsius, iar vara temperatura nu trece de 14 grade.

Pe o masă lungă rustică, din buștean cioplit, sunt aliniate soldățește sticle de diferite forme și mărimi, care prezintă producția distileriei, 10 branduri de produse, între care vinarsul Brâncoveanu XO și VSOP, Alexandrion de 5 și 7 stele, Vodka Alexander, Kreskova, afinată tradițională și vișinata Saber Premium. 

'Recent crama a fost vizitată de clienți din Emirate. Vinarsul Brâncoveanu este exportat în cantități importante în China. Chinezii sunt mari amatori și băutori de coniac. Brandul Brâncoveanu este promovat astfel în lume, pentru a aminti de istoria României', explică gazda noastră.

În 2014, Distileriile Alexandrion au vândut 12 milioane de sticle și au avut o producție de 8 milioane de litri de alcool, iar 650 de milioane de sticle au fost exportate. În cei 20 de ani de activitate în România, Distileriile Alexandrion au vândut peste 223 milioane de sticle de băuturi alcoolice și au avut o producție de 120 de milioane de litri. Vinarsul Brâncoveanu, marcă premium a companiei a reprezentat 470.000 de sticle din total.

'Pentru excelență a fost motto-ul care ne-a ghidat în toți acești ani. Iar excelența se obține prin eforturi însemnate, sacrificii și perseverență. Lucrurile perfecte nu se nasc de pe o zi pe alta, iar rafinamentul este o virtute pe cât de greu de atins, pe tot atât de demnă de cei care prețuiesc valorile care contează de-a lungul timpului... După 20 de ani, Distileriile Alexandrion reprezintă nu doar o companie românească puternică, ci un model de business matur, un reper al competenței și seriozității în producția băuturilor alcoolice de calitate', arată Nawaf Salameh, fondator și președinte al Distileriilor Alexandrion.

Distileriile au lansat în septembrie 2014 un proiect nou care vizează realizarea de produse tradiționale românești de tip țuică, rachiu de mere și palincă. Pentru acest proiect au fost culese informații și au fost purtate discuții cu producătorii locali din Ardeal, din Prahova, din mai multe zone unde există această tradiție. 

'Prahova este o zonă foarte ofertantă și sperăm să avem aici bazele pentru obținerea băuturilor de tip țuică și rachiu de mere, pe baza achiziției de fructe din această regiune. Din păcate, anul trecut, pe fondul unei scăderi a interesului cultivatorilor față de producția de prune, am găsit în toată țara un singur furnizor pentru o cantitate infimă de prune pe care am putut să o procesăm experimental. Iar merele pe care le-am achiziționat, au fost aduse de la Bacău și din Bistrița, și cu mare dificultate am găsit cantitățile necesare.Interesul pentru pomicultură a scăzut foarte mult în ultimii ani, și atunci te întrebi, oare ce consumăm noi, atâta timp cât magazinele sunt pline de așa zise băuturi naturale din mere. Noi n-am putut găsi mere în cantități suficiente pentru a putea asigura procesarea. Ca să putem fi rentabili, trebuie să procesăm într-o zi 18-20 de tone de mere. Am achiziționat aproape 1.000 de kilograme de mere de la doi furnizori pe care i-am găsit cu greu. Întrebarea pe care o punem este dacă ceea ce consumă populația României în momentul de față sub genericul de suc de mere sau de prune, este într-adevăr suc', spune inginerul de producție care ne însoțește.

Acesta arată că din cauza sărăciei și lipsei de educație, oamenii consumă încă băuturi contrafăcute, care reprezintă peste 90% din piața de alcool românească.

'Rețeta noastră a fost aprobată de autorități și dacă o încalc sunt amendat sau chiar scos de pe piață. Falsificatorii, până sunt prinși, cauzează consumatorului probleme mari de sănătate. Este foarte greu să-i depistăm, dar suntem foarte sensibili la informația care vizează apariția unui produs falsificat sub marca noastră. S-a ajuns până și la falsificarea etichetei. Pierderea noastră vine din faptul că clienții noștri își pierd încrederea. În prezent, 90% este piață neagră, la băuturile alcoolice', subliniază interlocutorul nostru, care a ținut să nu-i fie făcut public numele, cu toate că se vede că este unul dintre specialiștii de marcă ai fabricii. 

Distileriile Alexandrion beneficiază de consultanța cunoscutului expert francez în coniac Gerard Joumier, care are cu acestea un contract de colaborare.

'De circa 15 ani, Alexandrion beneficiază de suportul unui specialist în coniac, este vorba de domnul Joumier, care este angajat cu contract la Alexandrion, în vederea certificării calității la produsul vinars Brâncoveanu XO. Și Joumier și alți specialiști sunt de acord că acest vinars XO este un brandy de foarte bună calitate. Totul depinde la orice brandy la calitatea distilatului de vin pe care îl utilizezi. Cu cât este distilatul de vin mai savuros, mai catifelat, și coniacul este mai vandabil. Produsul Brâncoveanu XO are o trasabilitate la învechire de 7 ani. Amestecul de diferite distilate este o operă de artă, care aparține degustătorilor pe care îi are Alexandrion. În România acest distilat se numește Vinars, dar este cognac 100%. Distilatul nu poate depăși 42 de grade, pentru că atunci nu mai este coniac. Învechirea se realizează în butoaie românești din lemn de stejar, iar păstrarea timp de peste 7 ani în acestea duce la dezvoltarea unor arome unice. Aromele adună în buchetul lor miros de vanilie, nuci proaspete. Distilatul îmbină savoarea fructelor uscate și aroma boabelor de strugure. Culoarea este de ambră milenară. Brâncoveanu XO este un omagiu adus fostului domnitor al Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, sub a cărui domnie cultura românească a cunoscut o dezvoltare fără precedent', potrivit directorului de marketing al Distileriilor Alexandrion, Simona Popescu. 

Pleci de la Distileriile Alexandrion cu imaginea chimiei complicate prin care trec băuturile alcoolice distilate.

În laboratorul de cercetări faci cunoștință cu spectrometrul cu absorbție atomică, noțiuni la care nici nu te-ai fi gândit că ar exista într-o distilerie de alcool. Spectometrul determină posibilele metale grele din materiile prime — distilatul de vin și distilatul de prune. Inclusiv apa, extrasă din puțuri proprii de la 200 de metri adâncime, este purificată, pentru a nu modifica proprietățile materiei prime. Distilatul nu este așa cum ne-am fi închipuit, colorat cum îl vedem în sticle. Este incolor, iar după o lună de maturare începe să-și schimbe culoarea.

Nu avem timp să așteptăm maturarea produsului finit și ne limităm la o degustare, prin care vinarsul XO aduce în prezent istoria brâncovenilor.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2015